Paradoxal

Cu trei nopți înainte, am vrut să te sun
și tu ai spus
''nu vreau să-mi trezești fratele.''
Și n-am putut să cred că nu mai ești
când mi s-a spus că te-ai sinucis
gândindu-mă că fratele tău
înca își visa copilăria sub straja tăcerii tale.
Dar adevărul nu ține cont de convingeri
și greutatea lumii te-a strâns ca o presă
și ai căzut de pe marginile ei în brațele unui râu.
Undeva, un copil a învățat să plângă,
și încă mai cred că-i vina mea
fiindcă ridic stindarde de vise unei lumi
care macină oameni