luni, 23 martie 2009

cogito ergo sum

mă sperie un gând ce ştiu că n-o să vină
şi-acest accelerat întârziat în goană;
o moarte alergând zguduitor pe şină
ca să mă ia în lagăre de descompunere umană.

doresc un dumnezeu s-asiste deraierea
vreau un bilet de dus spre locul unde-aşteaptă
dar încă nu-i niciunul şi să-mi alin durerea
îi incrustez portretul pe o traversă moartă

mi s-a tocit tăişul cătuşelor puţine
pios un personal şi un marfar fac cruce
la noapte fără mine departe mă voi duce
adorm şi mă-ngrozeşte un gând ce nu mai vine.