Femeia care ma tunde.

Sunt doua locuri unde merg sa ma tund. Unul e o frizerie unde de obicei e plin de barbati trecuti de 35 de ani care vorbesc tot timpul despre curve. Cand vine cate unul dintre ei cu baiatul la tuns, subiectul se schimba dar se pastreaza obscenitatile. Apreciez faptul ca exista un loc unde toti acesti oameni se pot intalni sa vorbeasca liber, pentru ca, in pula mea, cuvintele sunt niste ingramadiri de silabe care nu fac rau nimanui. Acolo ma tunde un barbat care nu ma intreaba cum vreau bretonul si urechile si cacaturi inutile de genu, pentru ca in primu rand e frizer si in al doilea rand e barbat si stie, in pula mea, sa ma tunda ca lumea fara sa intrebe. Si daca as fi un fulg de zapada special cu pretentii ar trebui sa-i spun ca d'aia mi-a dat natura gura.

Al doilea loc unde ma tund e populat de obicei de femei. E un salon cu patru angajate dar ma tund intotdeauna la doua dintre ele. Amandoua sunt batrane, grase si cu parul alb. Prima se uita la tine cu o imensa satisfactie din momentul in care intri pe usa. Nici nu apuci sa te asezi pe scaun si te intreaba ce mai faci. Daca esti la ea a doua oara deja stie daca ai frati sau surori, unde inveti, unde lucreaza parintii tai si alte detalii personale. Cu toate acestea, ea nu isi aduce aminte niciodata cum vrei sa te tunzi. Ma intreaba intotdeauna cat de scurt, daca vreau sa-mi decupeze urechile, daca vreau bretonul asa sau altfel, daca il tin in fata sau il dau pe spate, daca am fost vreodata vopsit si daca a trecut mult timp de cand m-am tuns. Dupa ce termina setul de intrebari incepe sa sporovaiasca despre ea. Intotdeauna o ascult dar niciodata nu reusesc sa-mi amintesc ce spune dupa ce ies pe usa salonului.

Cealalta femeie este exact opusul. Intru pe usa si se face ca nici nu ma observa. Ma apropii de ea si se uita la mine cu o privire care ma ingheata si ma intreaba ce vreau. Ma asez in tacere pe scaunul la care tunde ea si ea se apropie si scoate dintr-un sertar pieptanul, foarfeca, masina, peria si alte obiecte, dupa care se apuca de treaba. Mai intai imi da tarcoale de vreo trei ori si imi examineaza parul de parca ar fi un detectiv la locul crimei. Imi trece mana prin par si il intinde si il masoara din ochi, apoi apropie foarfeca si taie din el, dupa care se asigura ca a taiat cat trebuie. Cand tunde, lumea intreaga dispare si ea se pierde in aceasta activitate. Desi frizerul ma tunde mai bine, vin in acest al doilea loc tocmai pentru aceasta femeie care are o relatie personala cu parul meu. Ma intriga dedicarea ei, felul in care isi contorsioneaza bratele ca sa tunda o suvita exact asa cum vrea ea, felul in care verifica fiecare smoc de trei ori ca sa se asigure ca totul e egal si simetric inainte sa ma ia la spate cu masina si sa incheie ritualul. Aceasta rigurozitate autista ma fascineaza si ma relaxeaza. Cu toate ca sunt patru angajate acolo, la ora la care ma tund eu de obicei locul e aproape gol, cu exceptia cate unei femei care vine sa-si faca unghiile si e surprinzator de liniste pentru un loc populat de mai mult de o femeie. Azi aproape ca am cazut in hipnoza privind foarfeca, numai gandul la sunetul ei ritmic ma relaxeaza. Cu toate ca ritualul se termina intotdeauna prea devreme, tocmai cand incepe sa-mi placa mai mult felul in care ma gadila parul care imi curge pe gat, experienta e deajuns sa ma binedispuna o zi intreaga.

Azi am fost sa ma tund si-a fost fain.