marți, 6 martie 2012

Huffinton Post despre comunitatea trans* din SUA

.
Când Matthew Shepperd a fost bătut, legat de un gard şi lăsat să moară în agonie, de-a lungul Statelor Unite a răsunat un apel la toleranţă faţă de minorităţile sexuale. Comunitatea LGBT şi-a adunat forţele şi a susţinut votarea unui act care include în noţiunea de infracţiune motivată de ură şi actele de violenţă direcţionate impotriva minorităţile sexuale sau cele de identitate de gen (Actul Matthew Shepperd şi James Byrd Jr.). Din fericire, societatea a evoluat de atunci şi astăzi comunitatea gay se poate concentra asupra egalităţii dreptului la căsătorie şi combaterea discriminării la locul de muncă.

Cu aceste probleme în curs de rezolvare, nu este surprinzător că nimeni nu ştie cine este Shelley Hilliard. Cadavrul său incinerat a fost găsit pe marginea unei autostrăzi din Detroit. Mama sa a fost chemată să identifice la morgă un torace carbonizat, tot ceea ce rămăsese din copilul său. Ea făcea parte dintr-un grup care are cele mai mari rate de infectare cu virusul HIV şi cele mai ridicate rate de violenţă, abuz sexual şi mortalitate. Este vorba de persoanele trans*, în special femeile transgender de culoare.

Imaginaţi-vă viaţa unei astfel de femei, care trebuie sa tolereze zilnic o sumedenie de jigniri atunci când iese din casă. Imaginaţi-vă viaţa unui copil de 13 sau 14 ani care este dezmoştenit şi alungat de familie, care nu găseşte niciun refugiu, nici la şcoală, nici la vreun adăpost şi care va ajunge în mâna forţelor de ordine care de multe ori acuză astfel de persoane de prostituţie indiferent dacă există un temei legal sau nu.

Imaginaţi-vă o tânără de 19 ani care coboară din taxi duminică seara şi găseşte trei bărbaţi aşteptând-o în faţa casei pentru a o răpi, tortura, decapita, dezmembra şi incinera pentru distracţie, asemenea unor preşcolari răutăcioşi care distrug o păpuşă Barbie. Acest tratament i-a fost aplicat lui Shelley Hilliard de nişte indivizi care au aruncat rămăşiţele sale pe marginea autostrăzii fără nicio mustrare de conştiinţă. În timp ce unii îşi pun problema căsătoriei, alţii se simt în continuare blocaţi în 1969, pentru că nimic nu s-a schimbat pentru ei.

Chiar şi în oraşele mari sunt puţine organizaţii care ajută această minoritate. Mulţi sunt de acord că nu există destule fonduri pentru această comunitate pentru că există prea puţine date, şi au dreptate, însă puţini fac ceva în această privinţă.
Pentru aliaţii LGBT a venit vremea să ia în serios acea ultimă literă, T. Cuvintele lui Martin Luther King ne descriu cu acurateţe un adevăr dureros: ''La final, ne vom aminti mai degrabă tăcerea prietenilor noştrii decât cuvintele oponenţilor.'' Pentru Shelley, această tăcere s-a dovedit ucigaşă.


Articolul întreg în engleză.